Gata cu partidele etnice

Sunday, June 9, 2019

Am vrut sa surprind vizita papei Francis la Sumuleu pentru ca am avut ocazia sa particip timp de doi ani la sarbatorile de Rusalii organizate aici. 

Stiind ca vin, Gall, un prieten de etnie maghiara, m-a rugat sa imi fac timp si sa merg cu el in Valea Uzului. M-a rugat pe mine, si nu un jurnalist de la Budapesta, pentru ca stie ce fac si ma apreciaza pentru coloana vertebrala.

Pe drum, mi-a povestit istoria locului, asa cum o stia el, cum o intelegea, dar mai ales cum o simtea.

I-am spus inca de atunci ca limitarea accesului este o idee buna pentru a aplana excaladarea conflictului prin organizarea de evenimente in zona. 

Din pacate, chiar cei care au propus inchiderea cimitirului nu s-au putut abtine in aceasta perioada si au dat curs unor actiuni la fata locului. 

L-am sfatuit si atunci si ulterior la telefon pe Gall sa vorbeasca cu liderii maghiari din zona si sa nu mearga la Valea Uzului in ziua de 6 Iunie. Din pacate vocile noastre erau prea mici pe langa urechile politice puse daca nu pe provocare directa, pe dat curs provocarilor. 

I-am spus lui Gall ca daca romanii maghiari ii lasa pe romanii nemaghiari sa mearga singuri se va evita din start un conflict, pozitia maghiara intarindu-se ca una echilibrata si impaciuitoare. Tot ce trebuie sa faca romanii maghiari este sa ceara instantei sa se pronunte asupra legalitatii actiunii primariei Darmanesti.

Prezentele politice in zona sunt insa mult mai nocive decat participarea in rugacine a romanilor maghiari, care au facut un lant uman in jurul cimitirului. 

De cealalta parte, inarmati cu mesaje nationaliste, purtate de vectori umani de o calitate educationala cel putin indoielnica, romanii nemaghiari au facut tot ce le-a stat in putinta sa se dea intru-un spectacol grotesc ce se putea termina ca tragedie. 

Au venit cu steaguri, cu manusi folosite in bataile de strada, au scandat numai mizerii, au intrat cu forta in cimitir, au tras de porti pana le-au rupt, au smuls crucile din nuiele care marcau mormintele soldatilor austro-maghiari si le-au aruncat afara din cimitir, s-au suit calare pe marea cruce ortodoxa. Nici maimutele nu puteau sa se dea intr-un astfel de spectacol in ziua in care ingrijitorul uita, din intamplare, sa le dea de mancare. 

Nu te poti duce cu rugaciuni in fata hoardelor de romani necivilizati. Romanii nu respecta rugaciunile altora pe principiu ca numai ortodoxia este adevarata credinta si numai ea trebuie respectata. 

Toti romanii trebuie sa retina ca liderii politici care au incurajat participarea la comemorarea de Ziua Eroilor de la Valea Ursului si-au trimis ‘fratii’ catre un posibil final tragic.

Bine ca si Gall era printre romanii maghiari. De cate ori simtea ca unul dintre ei vrea sa dea curs provocarilor intervenea, si le spunea sa isi tina gura si sa isi stapaneasca pornirile.

Pentru mine, Gall este unul dintre eroii actuali de la Valea Uzului. Gall, romanul maghiar care nu a vrut sa isi dobandeasca cetatenia maghiara este un roman muncitor, care face lucruri la care putini romani viseaza. 

Pe drumul de intoarcere de la Valea Uzului, imi spunea Gall, vorbind de autonomie, ca judetele Covasna si Harghita sunt printre primele pe tara la colectarea de taxe si ca o eventuala autonomie i-ar scapa de povara rau platnicilor. Intelegand mesajul politic care pusese stapanire pana si pe bunul Gall, chiar daca doar intr-o mica masura, in timp ce conduceam ii spun:

“Gall, am citit biblioteci intregi, am absolvit ASE, EMBA si am fost si trei ani la facultatea de drept doar pentru a-mi tine mintea agera, am lucrat in corporatii multinationale ca director de marketing si strategie, de 9 ani fac munca sociala si traiesc in cea mai needucata tara din Europa. M-am saturat de prosti. Crezi ca pot cere o autonomie si sa separ Romania inteligenta de Romania tampita? Cu banii ne mai descurcam cum ne mai descurcam, dar cand dai de prost te sufoci, te ofilesti, te topesti pe picioare.”

Nu era Gall un separationist dar dupa aceasta conversatie cred ca o sa fie un pic mai atent inclusiv la mesajele politice puturoase impachetate in poleiala sclipitoare.

Cred ca a sosit timpul ca Romania sa isi puna problema existentei partidelor politice constituite pe criterii etnice. Dupa 1989, in timp ce Romania ramanea o tiranie cu fata umana in interior, in exterior a trebuit sa pozam mai democrati decat democratia insasi si uite asa am acceptat sa apara pe scena politica partide etnice. Sa le interzici manifestarea, dupa ce trecusem prin experienta partidului unic, parea un sacrilegiu. Manifestari politice etnice intr-un stat unitar de drept sunt o aberatie, o contradictie in termeni. Partidele trebuie sa uneasca in jurul unei ideologii, de stanga, de dreapta, de centru, etc, nu in jurul intereselor unui gup etnic. Statul de drept in sine are datoria sa protejeze interesele tuturor cetatenilor ceea ce face ca astfel de partide sa fie in cel mai bun caz redundante. Cand ele promoveaza ideea de separare, de autonomie devin organizatii ce actioneaza fatis si in mod direct impotriva statului de drept. 

Existenta unor partide etnice creaza dezechilibre si competitie nociva intre grupurile etnice. Partidele etnice cu o mai mare reprezentare vor impinge si promova agenda grupui etnic pe care il reprezinta. Cum sa raspunda partidele etnice cu o reprezentare mai redusa? Doar statul trebuie sa regleze nevoile cetatenilor, indiferent de etnie, in egala masura, fara sa se lase santajat de formarea unei coalitii de guvernare. 

Singurii beneficiari ai autonomiei sunt liderii politici. Daca in prezent ei sunt la mana administratiei si bugetului central, dupa dobandirea autonomiei ei devin stapanii bugetului. Ei, familiile si prietenii lor devin noii regi ai regiunii separate. Viata celor multi niciodata nu se modifica in bine ci din contra. 

Scoateti politicul din ecuatia romano-maghiara si veti vedea ca suntem frati. Timpul petrecut impreuna ne-a adus la acelasi numitor comun. Din pacate, in acest moment, acest numitor nu este magulitor pentru niciun roman.

Doar prin educatie mai putem schimba aceata realitate romaneasca, nu prin demagogie politicieneasca fie ea nationalista sau separationista. 

Toate textele si opiniile mele sunt pamflete si trebuiesc tratate ca atare. De asemenea niciun text nu trebuie tratat ca o generalizare. Eu sunt sigur ca exista si romani demni insa nu despre ei vorbesc eu.

Share this with the world :

Popular stories