Dacă Bivolaru a fost guru-ul pișatului pe ființă, Georgescu este guru-ul pișatului în conștiință. În mod paradoxal, deși pișecioșii în conștiință vor bucăți din Ucraina, vor și pace. Când rostesc „pace”, zici că ei au descoperit cuvântul. Nici nu este de mirare. Pe viteazul dac, perspectiva unui război îl face să se pișe pe el și pe ea de integrare în conștiință.
Acesta este motivul pentru care guru Georgescu, după ce s-a luat de scutul de la Deveselu și de NATO, a fost forțat să schimbe placa și să cânte la nesfârșit „Give ‘piss’ a chance”.
Românul vrea banii Europei, vrea avantajele Schengen, vrea scutul NATO, dar vrea ca de probleme să se ocupe ceilalți. Românul vrea pace. După mintea îngustă a românului, ucrainenii au vrut război. Fiecare să primească ce a căutat.
Pe ucrainieni să îi apere Ursula von der Leyen și soroistiștii. Să îi apere americanii, că au bani, armament și se aleg și cu mineralele.
Integrați în conștiință, dar creduli fără silință, nu își pun problema cum ne-am fi descurcat noi dacă eram în locul ucrainenilor. Românii sunt prea importanți să moară. Pentru ei există un plan divin.
Românii inteligenți și educați, chemați și integrați, când apa va deveni mai scumpă decât aurul, sunt pregătiți să explice întregii planete că, în conștiință, poți să îți bei propriul pisat, reciclat. Neîncetat. Pace tuturor.
