Cătălin Predoiu păcălește Europa cu MCV-ul.
După înscăunarea lui Klaus Iohannis, cariera lui Cătălin Predoiu a cunoscut o ascensiune rapidă.
Unsprezece ani mai târziu, ca trezită din somn, o parte a societății românești îi cere demisia. Cei care solicită acest lucru îl consideră principalul responsabil politic pentru „starea dezastruoasă” a justiției, având în vedere că a fost cel mai longeviv ministru al Justiției și ulterior ministru de Interne. În toți acești ani, spun criticii, Predoiu nu ar fi corectat problemele structurale ale sistemului, ci le-ar fi întreținut.
Este acuzat că a girat un sistem clientelar care leagă zona politică de magistrați și procurori, cu efecte vizibile: prescripții pe bandă rulantă, dosare blocate, decizii percepute ca opace și o scădere constantă a încrederii în statul de drept.
Același Cătălin Predoiu, cu multiple mandate la Ministerul Justiției, a fost însă apreciat de aceeași parte a societății pentru rolul său decisiv în dosarul MCV. Mandatul 2020–2023 este asociat cu finalizarea reformelor cerute de Comisia Europeană. În 2022–2023, sub conducerea lui Predoiu, Comisia Europeană a evaluat pozitiv progresele României și, pe baza raportului din noiembrie 2022 și a continuării implementării reformelor, a decis închiderea MCV în 2023.
La prima vedere, ne aflăm în fața unui paradox de Dâmbovița.
În realitate însă, Cătălin Predoiu este dovada vie că românii, după 36 de ani de „comunism cu față umană”, au învățat să-și înșele partenerii europeni chiar prin intermediul celor validați de aceștia drept garanți ai valorilor europene.
Predoiu a adormit vigilența Bruxelles-ului vorbind din poziția unui ministru pretins democratic, european și euroatlantic, nu din cea a unui politician extremist. În realitate, și-a îndeplinit cu succes mandatul de a „trage pe sfoară” Europa, iar pentru retragerea MCV-ului în 2023 a fost recompensat de un stat român aparent democratic. Este esențial de înțeles că Predoiu i-a făcut pe europeni să creadă că România nu mai are probleme sistemice în justiție, cosmetizând realitatea internă în loc să o repare.
Dar nu asta ni se spune, de ani de zile, că face un „bun român”? Vorbește de bine țara, chiar și atunci când problemele sunt evidente.
Poate așa se explică și faptul că decizia Curții Constituționale din 2024 de a o elimina pe Diana Șoșoacă din cursa electorală s-a produs într-un moment în care Europa dormea liniștită, după ridicarea MCV-ului în 2023.
Lista exemplelor ar putea continua, dar nu despre asta vreau să vorbesc acum. Predoiu și această farsă instituțională au fost esențiale în consolidarea pretențiilor României de aderare la Spațiul Schengen.
Pentru mine, un singur lucru rămâne cu adevărat interesant de observat: după ce partenerii europeni vor constata că au fost păcăliți și că justiția din România este la fel de coruptă ca în momentul impunerii MCV-ului, cum vor mai privi aderarea deplină a României la spațiul Schengen?
Pentru că, în realitate, miza acestor securiști care au acaparat România, așa cum o anacondă își strânge prada în spirale lucioase și dure ca fierul, este menținerea aparențelor democratice într-o țară în care tirania s-a instalat încă din 1945.
