O crimă care putea fi evitată
O tânără însărcinată, în vârstă de 21 de ani, a fost împușcată mortal pe 4 iunie 2025, într-un complex rezidențial din București, de fostul ei partener — un bărbat cu zeci de ani mai în vârstă, despre care surse apropiate spun că ar fi avut o relație cu ea încă de când era minoră. Împușcătura a ucis și copilul nenăscut.
Televiziunile au etichetat cazul drept „violență domestică”. Dar adevărul este mai dureros: avem în față un caz de crimă pasională, precedat de un abuz tolerat, o relație ilegală începută la 14 ani, și un lung șir de eșecuri — juridice, psihologice, sociale.
1. O relație ilegală, tolerată de toți
Conform art. 220 din Codul Penal, „actul sexual cu un minor” sub 15 ani este infracțiune. Dacă relația a început când fata avea 14 ani, vorbim de un act penal. Dar nimeni — nici familia, nici vecinii, nici școala, nici DGASPC — nu a intervenit.
„A început o relație frumoasă între cei doi…” — așa este prezentată la TV relația dintre criminal și victima sa, pe când aceasta avea doar 13 ani.
Complicitatea prin omisiune este cel mai periculos mecanism social. Tăcerea nu salvează vieți ci le condamnă.
2. Când abuzul devine banal în ochii societății
Relațiile dintre adulți și minore sunt încă prezentate în presă drept „povești de dragoste” sau „fete rebele”. În realitate, ele reflectă o cultură profund bolnavă, în care consimțământul real este falsificat de diferența de vârstă, de statut și de putere. Un alt exemplu extrem de cunoscut este cel al relației dintre Irinel Columbeanu și Monica Gabor.
O copilă de 14 ani nu are maturitatea afectivă, legală sau cognitivă să intre într-o relație egală cu un bărbat matur. Vorbim despre abuz, chiar dacă nu există violență fizică.
3. Crima pasională și tulburarea ignorată
Agresorul a prezentat comportamente obsesive, gelozie extremă și episoade de control, chiar și după despărțire. Deși toate acestea semnalau un risc psihologic serios, el a obținut permis de port-armă, fără piedici din partea autorităților.
Aceasta nu este violență domestică în sens clasic, pentru că cei doi nu locuiau împreună și nu aveau o relație familială definită legal. Este o crimă pasională, pe fondul unei tulburări psihice nediagnosticate — și nimeni nu a văzut-o sau a ales să ignore.
4. Instituțiile au eșuat. Societatea a fost complice.
Această tragedie e produsul unei serii de eșecuri sistemice:
Eșec legal: lipsa urmăririi penale pentru relația ilegală începută cu o minoră;
Eșec educațional: școala și comunitatea nu au sesizat nimic;
Eșec psihologic și procedural: lipsă tratament pentru un om bolnav psihic și permis de armă pentru un om periculos;
Eșec moral: o cultură care tolerează și romantizează abuzul.
Ce e de făcut: soluții concrete
Registru de risc comportamental legat de armele de foc;
Evaluări psihologice reale, nu doar formale;
Campanii naționale de educație juridică și afectivă în școli;
Sesizare din oficiu a DGASPC pentru relații între minori și adulți;
Toleranță zero față de relații ilegale mascate în „povești de iubire.”
