Până nu demult, a fi numit progresist era un compliment. Cuvântul avea o încărcătură pozitivă, fiind asociat cu dezvoltarea și evoluția omenirii.
În contrast, dacă cineva îți spunea că ești retrograd și nu te supărai, însemna că ți-ai rezolvat toate traumele din copilărie. În multe cazuri, „retrograd” era doar o formulare mai elegantă pentru „prost”, „înapoiat” sau „inept”.
Omul prost s-a simțit mereu ofensat când i s-a spus pe nume. Adevărul doare cel mai tare. Încet-încet, ineptul, retrogradul și naționalistul s-au poziționat împotriva omului educat, progresist și globalist. Spre deosebire de primul, omul educat nu este ofensat de etichete. Ineptul complotist a sesizat acest lucru și a reacționat printr-o strategie de denaturare a conceptelor de globalism și progresism.
Astfel, globalismul a fost demonizat, iar corporațiile multinaționale au fost transformate în dușmani. Deși globalismul a reprezentat tot o formă de progres și, mai ales, un mijloc de răspândire a progresului, retrograzii au înțeles un adevăr simplu: cu cât principiile progresului și educației se extind mai mult, cu atât lumea lor devine mai mică.
În paralel, progresismul a fost etichetat drept neo-marxism. În mintea confuză a ineptului, dacă socialiștii și marxiștii vorbeau despre grijă față de oameni, atunci lumea civilizată, bazată pe progres, trebuie să fie neo-marxistă. Dar marxiștii n-au avut niciodată grijă de oameni. După Marx: „De la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi.” Pentru a aplica acest principiu, era nevoie de dictatura clasei muncitoare. Aici s-a rupt filmul: când ineptul a pus mâna pe putere, i-a eliminat pe intelectuali, iar dezastrul a devenit inevitabil.
Pentru a inflama societatea împotriva progresismului, ineptul a găsit un țap ispășitor: Soros. A fost acuzat că a distrus omenirea promovând drepturile LGBT și o societate deschisă, liberă și democratică. În viziunea lor, Soros este diavolul reîncarnat, arhitectul globalismului și al progresismului. Și uite-așa, astăzi, în mintea ineptului, adeptul ideilor noi și inovatoare, omul capabil de compasiune, progresistul, a devenit „globalist, neo-marxist și sorosist.”
În același timp, pentru a-și ascunde propriile defecte, retrogradul a încercat să se reinventeze. Din extremist-naționalist, a devenit „suveranist” și „patriot.”
Ei bine, indiferent cum se redenumește, ineptul rămâne inept.
