Daca nu ai trait pe vremea cand Isus preschimba apa in vin, sa nu iti para rau. In seara zilei de 24 noiembrie, la finalul primului tur electoral al alegerilor prezidentiale, am asistat la cel mai mare miralcol post-crucificare.
Aparut peste noapte, de nicaieri, plangandu-se ca i s-a restrictionat accesul pe platformele sociale (datorita neindeplinirii unor obligatii procedurale neindeplinite), domnul Calin Georgescu a castigat primul tur.
Sa zicem ca sunt cativa romani care l-au votat pe domnul Calin, confundand o restrictie procedurala cu o cenzura a canditatului. Poate ca, intr-un fel, acesti votanti au vrut sa o razbune inclusiv pe doamna Sosoaca, eliminata din cursa intr-un mod abuziv.
Mai putem presupune ca exista si multi votanti AUR care, dupa declaratia lui Becali, conform careia exista o intelegere intre PSD si AUR, s-au simtit tradati. Nemultumiti de prespectiva unei astfel de aliante, acesti votanti au preferat sa sustina ultima optiune a extremei drepte ramase in cursa, in afara de Simion.
Totusi, chiar si luand in calcul aceste doua ipoteze, ele nu sunt suficiente pentru ca domnul Calin Georgescu sa castige acest tur de scrutin. Ar fi nevoie de un miracol.
Daca nu crezi insa in miracole, mai exista si o a treia o varianta, care le completeaza pe primele doua. In ciuda fumigenei conform careia ar exista o intelegere cu AUR, pentru a se asigura ca George Simion nu ajunge turul 2, primarii PSD au indemnat electoratul “rosu” sa sustina candidatul independent. George Simion a devenit prea moderat. Spre deosebire de 2000, nu mai era atat de evidenta victoria PSD-istilor impotriva candidatului extremei drepte. Cum pe Sosoaca o eliminasera din joc in mod abuziv, au inlocuit-o cu varianta ei cu pantaloni dar fara excesele de furie.
Faptul ca PSD-ul inventeaza un candidat si are, cel putin teoretic, un electorat capabil sa duca in turul doi un PSD-ist si o paiata, arata ca poporul roman participa la alegeri doar de forma.
Pe o matematica simpla te poti baza pe cozile de topor. Cand insa apar variabile, jocul se terminata – si, in final, cine sapa groapa altuia cade singur in ea.
PSD-isti s-au culcat cu iluzia ca vor avea un candidat in turul 2, dar, pentru prima data in 35 de ani, s-au trezit in istorie.
Am scris de nenumarate ori despre incapacitatea romanilor de a se bucura de cel mai de pret dar al democratiei: alternarea la putere prin vot. Indiferent de motiv, de data aceasta, le-a iesit. Dupa 35 de ani, romanii au descoperit puterea votului. In turul doi, romanii pot alege intre o doamna nepregatita si un domn “dus cu Domnul”. Oricare ar fi alegerea, paradigma s-a rupt.
Pentru bucuria de a ne scapa de binomul Ci-Ci, vreau sa le multumesc PSD-istilor, PNL-istilor, tik-tok-aristilor si pafaristilor – si nu neaparat in aceasta ordine.
