Plesu poate este, dar sigur nu ii place

Plesu poate este, dar sigur nu ii place

Domnului Plesu i-am adresat cateva cuvinte o singura data. Era la intalnirea lui Klaus Iohannis cu ‘intelectualii’ Romaniei, intalnire ce a avut loc in timpul campaniei prezidentiale din 2014. I-am spus atunci domnului Plesu ca daca nu facea el o gluma ramaneam cu senzatia ca am asistat la intalnirea lui Klaus cu prostii Romaniei. A ras si a incercat sa isi disculpe ‘colegii’ spunand ca poate au avut emotii.

Afirma de curand insa domnul Plesu ca nu ii place sa i se spuna “ca victimele Gulagului sunt mai putin victime decat victimele Holocaustului, desi stiu ca geneza si substraturile lor sunt diferite. Moartea e democratica. Si crima…” (blogul Adevarul ‘Adaos la “cazul” Vintila Horia’)
Iata ca si acest intelectual o da in bara cand vine vorba de intelegerea unor concepte atat de complexe.

La o intalnire cu liceenii Colegiului National Mircea cel Batran din Constanta i-am explicat unei profesoare ca genocidul bate crima atunci cand a incercat sa spuna, referindu-se la crimele comise de statul roman impotriva evreilor si a rromilor, ca ‘la razboi este ca la razboi, toti am suferit’.

Domnul Plesu comite acelasi pacat. Incearca sa ne atraga atentia doar asupra victimelor. In mod absolul, in moarte, victimele au acelasi statut. Felul in care au murit face insa diferenta si inca una foarte mare, indiferent ca ii place sau nu ii place lui Plesu.

Crimele politice, comise de stat impotriva celor care au o alta viziune asupra destinului unei natiuni, nu sunt nici pe departe acelasi lucru cu crime comise impotriva unor cetateni doar pentru ca acestia sunt evrei sau rromi.

Ca sa fie clar, eu nu spun ca rezultatul nu este nedrept in ambele cazuri. Spun insa ca in lupta politica, de cand lumea, fiind vorba de o lupta, societatea a invatat sa isi asume anumite riscuri pentru a-si vedea materializate anumite idei sau convingeri politice.

Cu alte cuvinte, ca om, sunt pregatit sa imi sustin ideile, sa lupt, sa ma apar si eventual chiar sa mor pentru convingerile mele. Iar daca este sa mor am murit pentru o cauza, nu am murit in van.

Tot ca om, nu am cum sa ma apar insa de faptul ca m-a nascut mama evreu sau rrom. Nu am cum sa ma astep si sa ma pregatesc pentru un astfel de destin. Nu numai ca moartea mea este in van dar sunt o victima doar pentru simplul fapt ca m-am nascut.

Pentru ca vedeti dumneavoastra domnule Plesu, ca intelectual ar trebui sa apreciati ca se poate muri pentru o idee (au fost oameni care au murit pentru ca sa existe democratia) insa nu cred ca ati putea gasi un rationament sau ceva de apreciat in faptul ca cineva v-ar suprima doar pentru ca va cheama Plesu, de exemplu.

Asa ca daca moartea este democratica, Holocaustul nu este. Si stati linistit. Puteti sa contraziceti oricand un evreu. Cele aproximativ 6 milioane de victime complet inocente fac insa imposibila contradictia pe semnificatia Holocaustului.

Si inca ceva. Miscarea legionara este unul dintre multele exemple ale relatiei dintre intelectualii romani si antisemitism. Inteleg ca nu va place afirmatia domnului Radu Ioanid insa asta nu o face mai putin adevarata. Ba mai mult, afirmatia lui este valida raportata nu numai la trecut ci si la prezent si este posibil sa nu ii excluda nici pe cei ce gandesc ca dumneavoastra.

Personal, eu nu cred ca dumneavoastra sunteti anti-semit (sau macar asa sper). Personal cred ca ati vorbit fara sa intelegeti despre ce este vorba. Ca doar si intelectualii mai gresesc uneori…

Toate textele si opiniile mele sunt pamflete si trebuiesc tratate ca atare. De asemenea niciun text nu trebuie tratat ca o generalizare. Eu sunt sigur ca exista si romani demni insa nu despre ei vorbesc eu.